Conținutul pe factorii antrenamentului poate fi modificat în funcție de categorie

CONTINUTUL INSTRUIRII PENTRU

VARSTA DE 10-11 ANI

I) TEHNICA CU MINGE

1.Ballhandling;

2.Tinerea mingii:

·In pozitie fundamental;

·Inainte de aruncare;

·Inainte de plecarea in dribling.

3.Prinderea mingii ( tehnica de amortizare);

4.Tehnica opririi intr-un timp si tehnica opririiin 2 timpi;

5.Pivotarea;

6.Aruncarea la cos din dribling cu mana dreapta si mana stanga, de sus cu o mana de deasupra capului;

7.Pasa:

·Cu doua maini de la piept;

·Cu o mana de la umar (mana dreapta si mana stanga);

·Cu doua maini de deasupra capului;

·Pasa dupa drbling;

8.Dribling (mana dreapta si mana stanga):

·Pe loc;

·In viteza cu variatii de tempo;

·Cu schimbarea directiei, cu trecerea mingii prin fata (dribling inalt, dribling jos).

9.Aruncare:

·Aruncare la cos de pe loc cu o mana, din fata si de deasupra capului- 1-2m, se mareste distant dupe ce se invata corect aruncarea

·Aruncare la cos dupa dribling, oprire intr-un timp ( la 1-2m fata de panou )

II)TEHNICA FARA MINGE:

1.Alergare cu variatii de ritm;

2.Sarituri – de pe un picior, de pe doua picioare( tehnica sariturii ).

III) TEHNICA DIN APARARE

1.Pozititia fundamentala in aparare:

·pozitia cu picioarele paralele;

·pozitia cu picioarele oblic (in diagonal).

CONTINUTUL INSTRUIRII PENTRU

VARSTA DE 11-12 ANI

I ) PREGATIRE TEHNICA

- IN ATAC

·TEHNICA CU MINGE

1.Ballhandling;

2.Tinerea mingii:

·in pozitie fundamentala;

·inainte de aruncare;

·inainte de plecarea in dribling;

·la aruncarea la cos din dribling;

3.Prinderea mingii (tehnica de amortizare):

·pe loc;

·din alergare;

·in saritura ( cu doua maini ).

4.Tehnica opririi intr-un timp si tehnica opririi in doi timpi:

·din alergare;

·dupa dribling.

5.Pivotarea:

·ofensiva;

·defensiva.

6.Aruncare la cos din dribling, cu mana dreapta si mana stanga, de sus cu o mana de deasupra capului:

·din dribling;

·din alergare.

7.Pase:

·cu doua maini de la piept;

·cu o mana de la umar;

·cu doua maini de la piept, cu pamantul;

·dupa pivotare;

·dupa dribbling.

8.Dribling ( mana dreapta si mana stanga):

·pe loc si din miscare:

- dribling inalt/jos cu deplasare inainte si deplasare in cerc;

- cu schimbarea mainii de dribbling.

·cu schimbarea directiei:

- cu trecerea mingii prin fata;

- Cu trecerea mingii printer picioare (din fata in spate);

- Cu trecerea mingii pe la spate.

- Cu pirueta;

·plecare in dribling:

- cu un picior in diagonala;

9.Aruncarea:

·de pe loc, 1-2 m fata de panou, max.3m;

·dupa saritura, aruncare oferita, mana dreapta, mana stanga;

·dupa dribling, cu marirea distantei progresiv;

·dupa dribling si primul pas, schimbarea bratului de aruncare

·din saritura.

·TEHNICA JOCULUI FARA MINGE:

- IN APARARE (consolidarea procedeelor tehnice insusite si invatarea unor procedee tehnice noi):

·pozitia parallel;

·pozitia diagonala;

·deplasare cu pasi adaugati si alergare laterala

·utilizarea bratelor impotriva atacantului cu si fara minge, pe loc si deplasare;

·structuri pentru exersarea mai multor procedee executate in succesiune, distante si repere standard.

II ) PREGATIRE TACTICA:

- IN ATAC:

·Consolidarea actiunilor tactice individuale si collective invatate anterior;

·Invatarea unor actiuni tactice noi:

- 1: 1 pe tot terenul, 1/ 2, 1 / 4;

- 1: 1 + 1;

- sistemul de contraatac/ liniile de contraatac

- Passing game, asezarea corecta pe teren, cu respectarea liniilor de deplasare).

- IN APARARE:

·Consolidarea actiunilor tactice individuale si colective invatate anterior;

·Invatarea unor actiuni tactice noi:

- apararea primului pas;

- marcajul in inferioritate numerica2: 1;

- sistemul de aparare agresiva pe tot terenul si pe jumatate de teren, cu realizarea marcajului la interceptive;

- 2:2pe 1 / 4 cu ajutor si revenire

CONTINUTUL INSTRUIRII PENTRU

VARSTA DE 12-13 ANI

I ) PREGATIRE TEHNICA:

- IN ATAC:

·TEHNICA CU MINGE

1.Tinerea mingii:

- In miscare ( lay-up );

- Inainte de dribling;

- Inainte de aruncare.

2.Prinderea mingii:

- Pe loc, cu doua maini ( viteza de amortizare a pasului);

- In miscare;

- Dupa incetarea driblingului;

- In saritura.

3.Opriri:

- Intr-un timp ( din alergare ) si oprire intr-un timp( dupa dribling);

- In doi timpi( din alergare ) si in doi timpi (dupa drbling).

4.Pivotari (pivotare ofensiva si pivotare defensiva):

- Dupa prinderea mingii ( alergare- prindere- oprire- pivotare );

- Dupa oprirea driblingului.

5.Aruncare la cos din dribling, cu mana dreapta si cu mana stanga, de sus si arc de cerc lay-up:

- Dupa oprirea drblingului;

- Dupa prinderea mingii din alergare;

- Pasire zig-zag, dupa oprirea driblingului;

- Pasire zig-zag, dupa prinderea mingii din alergare;

- Cu ultimul pas mai lung.

6.Pase:

- Cu doua maini de la piept ;

- Cu o mana de la umar direct (cu mana dreapta si mana stanga) si cu o mana de la umar cu pamantul, in conditii apropiate de joc;

- Dupa pivotare;

- Dupa oprirea driblingului.

7.Inceperea driblingului (dupa prinderea mingii si oprire intr-un timp si dupa prinderea mingii si oprire in doi timpi):

- Plecare in diagonla;

8.Dribling:

- In viteza maxima cu variatia inaltimiipe loc);

- In viteza maxima cu variatia inaltimii (in miscare);

- Deplasare in dribling cu pas adaugat:

oSpre inainte;

oSpre inapoi.

- Schimbarea ritmului combinata cu schimbareadirectiei;

- Cross-over;

- Trecerea mingii printre picioare ( dinspre inainte spre inapoi);

- Trecerea mingii pe la spate;

- Trecerea mingii prin pirueta (cu schimbarea mainii de dribling).

9.Aruncarea la cos:

- Aruncare la cos din dribling, cu mana dreapta si mana stanga, aruncare de sus si aruncare oferita;

- Aruncare la cos din pozitia triplei amenintri (de pe loc ) 4-5 m departare de cos;

- Aruncare la cos dupa oprirea driblingului, oprire intr-un timp;

- Aruncare la cos dupa oprirea driblingului, oprire in doi timpi;

- Aruncare la cos dupa alergare, prindere, oprire intr-un timp;

·TEHNICA JOCULUI FARA MINGE:

·Schimbari de directie din alergare;

·Ruperi de ritm;

·Sarituri:

oSaritura pe un picior dupa alergare;

oSaritura pe doua picioare;

- IN APARARE:

- Deplasarea cu pasi adaugati (deplasare in toate directiile );

- Tehnica combinarii “pasului adaugat “ cu alergare lateral si saritura;

- Joc de brate si picioare;

- Utilizarea bratelor impotriva atacantului cu si fara minge, pe loc sau in deplasare.

II) PREGATIRE TACTICA:

- IN ATAC:

·consolidarea actiunilor tactice individuale si collective invate anterior;

·invatarea unor actiuni tactice noi:

- 1: 1 cu dribling 1/ 1 si 1/ 2 teren;

- 1: 1 + 1, pas, demarcaj, joc 1: 1, pe 1/ 2 teren;

- 1: 1 +1+1+1, pas, demarcaj, primire, pas, demarcaj, primire, pas, demarcaj, primire , joc 1: 1;

- 2:2 in sistem de contraatac;

- 2: 2 in sistem pozitional;

- Marcajul in inferioritate numerica 2:1 si 3:2.

- IN APARARE:

·Consolidarea actiunilor tactice individuale si collective invate anterior;

·Invatarea unor actiuni tactice noi:

- Schimbarea adversarilor;

- Marcajul dublu impotriva jucatorului cu minge;

- Sistemul de aparare agresiva pe tot terenul si pe jumatate de teren, cu realizarea marcajului la interceptie, a marcajului dublu si schimbarea adversarului.

2.JOCURI si MANUIREA MINGII

JOCURILE trebuiesc folosite in procesul de antrenament ca prim mijloc de instruire cu copii dupa prima etapa aprocesului de selectie. Datorita specificului jocului de baschet exista avantajul varietatii jocurilor si a continutului lor.

In folosirea jocurilor ca mijloc de antrenament,trebuiesc avute in vedere urmatoarele scopuri:

-Sporirea atractivitatii activitatii de antrenament;

-Identificarea calitatilor si abilitatilor motrice si a celor psihice specifice jocului de baschet;

-Educarea instinctelor si adeprinderilor primare comune baschetului;

-Formarea perceptiilor caracteristice sportului: obisnuirea cu materialele (cos, teren, minge) orientare in timp si spatiu, relatie coechipier/adversar;

-Mijloc de pregatire a organismului pentru efortul din antrenament;

-Captarea interesului si mobilizarea atentiei pentru partea urmatoare a antrenamentului.

Clasificari ale jocurilor:

ØIndividuale/pe grupe (perechi, echipe)

ØCu minge/fara minge

În utilizarea jocurilor, trebuie folosita corect latura competitiva a acestora. In prima faza, sportivii trebuie sa cunoasca foarte bine regulile jocului, sa stapaneasca corect componentele de tehnica individuala solicitate in joc, si apoi poate fi creat cadrul competitional specific jocurilor.

Jocurile se folosesc cu precadere in partea de inceput antrenamentului, dar la aceasta categorie de varsta se pot folosi si la sfarsit, pentru a lasa copilului o ultima impresie placuta, atractiva despre antrenamentul parcurs. Ele pot fi folosite la orice categorie de varsta si instruire sportive, in concordant cu scopurile urmarite.

Este necesara respectarea succesiunii naturale, logice si metodice in folosirea jocurilor in antrenament: “de la simplu la complex”,”de la usor la greu”, precum si in solicitarile adresate sportivilor in cadrul unui singur joc (reguli, natura efortului).

MANUIREA MINGEI (BALLHANDLING)

Exercitiile de manuirea mingei au ca rol principal dezvoltarea abilitatilor fundamentale a jucatorilor pentru a controla mingea in conditii variate, pentru a le spori increderea in propriile capacitati si pentru a le oferi siguranta in executia elementelor si procedeelor de tehnica individuala cu mingea.

Ele se utilizeaza atat ca mijloc de obisnuire a sportivilor cu mingea, pentru a usura invatarea elementelor de tehnica (dribling, pasa, aruncare), cat si la nivel superior ca mijloace pentru perfectionare sau individualizare .

Este necesar ca la acest nivel de varsta toti sportivii sa parcurga uniform toate exercitiile de manuire a mingii, indiferent de talie sau gabarit, pentru a le oferi un suport tehnic solid in perspectiva dezvoltarii lor ulterioare.

Exercitiile se pot clasifica astfel:

-Cu o minge / cu doua (trei mingii);

Individuale / cu partener;

-De pe loc /din alergare;

-Din stand /sezand /culcat;

-De control /de prindere /de echilibru.

Ele vor fi folosite in partea de inceput a antrenamentului, atat ca mijloc de pregatire a organismului, cat si ca pregatire pentru continutul ulterior al antrenamentului, in concordanta cu cerintele acestuia.

Durata lor va fi intre 12 - 15 minute si fiecare element lucrat trebuie sa respecte solicitarile (tehnica de executie, pozitie, intensitate)

3.

PASE

Pasa este elementul de tehnica individuala cel mai complex deoarece impune relatia dintre doi jucatori.

Este importanta fiindca poate asigura instruirea unitara a echipei, stimulata dand asfel ocazia tuturor jucatorilor sa ia parte la actiunile ofensive ale echipei si contribuind la crearea notiunii de “echipa”.

In perspective dezvoltarii ulterioare a jucatorilor, tehnica pasarii trebuie automatizata pentru a oferi in primul rand incredere acestuia in propria executie.

Este important ca impreuna cu tehnica pasarii sa fie instruita correct si tehnica prinderii mingiei, la ambele contribuind si exercitiile de manuire a mingiei.

Pentru prinderea mingiei se va urmari:

-pregatirea prinderii: picioare flexate, departate; miinile intinse inaite, degetele rasfirate, orientate spre inainte-interior

-Prinderea: contactul doar cu degetele si radacina lor; amortizarea treptata a prinderii prin flexarea bratelor si aducerea mingiei spre piept in pozitie fundamentala

Ca mijloc de control se vor urmari zgomotul produs de minge la prindere si miscarea continua de pridere in maini – flexie a bratelor

Pasele se clasifica:

-Cu o mana/cu doua maini

-De pe loc/din deplasare-pasatorul/primitorul

-Pas intins/cu pamantul/lobat(boltit)

-Clasice/speciale

-De contraatac/joc pozitional/specific pe posturi

La aceasta categorie de varsta, procedeele de pasare care se invata sunt :

-Pasa cu doua maini de la piept

-Pasa cu o mana de la umar (cu piciorul de aceeasi parte a mainii de pasa si de partea opusa)

-Pasa cu doua maini de deasupra capului

-Pasa cu o mana din dribbling

Trebuie tinut cont ca indiferent de gradul de dezvoltare fizica, accentul trebuie pus pe executia tehnica corecta si nu pe reusita de moment a pasului. Este necesara instruirea in egala masura a ambelor brate de pasare pentru procedeele de pasa cu o mana cu respectarea unui numar mai mare de repatari pentru mana neindemantica (25%)

Ca metodica a invatarii oricarui procedeu se va urmari:

-Pasa de pe loc (pasator – primitor)

-Pasa cu pasire

-Pasa cu miscarea primitorului inainte inapoi

-Pasa cu miscarea ambilor inainte inapoi

-Pasa cu miscarea primitorului lateral (variind unghiul de deplasare) mai intai in traseu determinat, apoi liber

-Pasa cu miscarea pasatorului (din mers,alergare)

-Pase in doi din alergare

-Pase din dribling

-Pase in trei din alergare

-Pase in trei cu doua mingi din deplasare

-Integrarea in structuri tehnice ( pasa precedata de oprire, de alergare, de dribbling)

-Introducerea unui aparator la primitor

-Introducerea unui aparator doar la pasator

Ca faze ale instruirii se vor urmari:

-Invatare: etapa conditiilor optime – etapa conditiilor variate

-Consolidare: etapa structurilor tehnice

-Perfectionare: etapa conditiior apropiate de joc – etapa conditiilor de joc – etapa conditiilor ingreunate

Din punct de vedere tehnic

Procedeu tehnic	Greseli frecvente
Pasa cu doua maini de la piept	-picioarele intinse, apropiate -la pasire se lasa greutatea total pe piciorul din fata - coatele prea departate - impingere asimetrica in maini - contactul mingiei cu palma -nefinalizarea miscarii din mana
Pasa cu o mana de la umar	-picioarele intinse -palma neorientata pe directia de pasare -incheietura mainii rigida -mana opusa prost pozitionata -intinderea incompleta a cotului -nefinalizarea miscarii din mana
Pasa cu doua maini de deasupra capului	-lipsa extensiei corpului sau extensie exagerata -intiderea incomplete a cotului -coborarea prea mult a bratelor in momentul pasei
Pasa cu o mana din dribling	-degetele apropiate pe minge -tinerea mingei in echilibru pe palma -lipsa extensiei bratului inaintea pasei -lipsa continuitatii in miscare

In invatarea oricarui procedeu tehnic este decisive aportul antrenorului in intocmirea si respectarea planului de antrenament, dar si gradul sau de flexibilitate raportat la cerintele si nevoile colectivului de sportive. In orice conditii nu trebuie depasite artificial etape ale invatarii fara ca elementul sa fie bine stapanit de jucatori, indifferent de interesele de moment ale echipei sau antrenorului.

4.DRIBLINGUL

Este elementul tehnic cel mai atractiv pentru copii. De aceea exista riscul de a avea impresia ca jucatorii il stapanesc bine, fara ca acest lucru sa fie real. Ca si pentru toate celelalte elemente tehnice, trebuie instruit unitar indiferent de talie, gabarit sau caracteristici somatice ale jucatorilor la aceasta varsta. Pentru a obtine o eficienta similara pentru ambele maini in dribling trebuie ca numarul de repetari pentru mana neindemanatica sa fie mai mare (25%) decat cel pentru mana indemanatica.

Driblingul se foloseste :

-In deplasarea cu mingea

-Pentru protejarea posesiei mingiei

-Pentru depasirea adversarului direct

-Pentru gasirea unghiului de pasa

-Pentru eliberarea de presiunea adversarului.

Tipologie:

-Inalt / mediu / jos

-De pe loc / din deplasare(inainte, inapoi, lateral)

-Cu variatii de ritm

-Cu schimbare de mana / directive.

Utilizarea driblingului:

-In contraatac

-In jocul 5x5

-Specific pozitiilor traditionale (1,2,3,4,5)

-Dribling in deplasare.

In invatarea driblingului trebuie abordate problemele protectiei mingiei si ale plecarii in dribling.

Referitor la protectia mingiei, jucatorul trebuie invatat ca protectia cea mai eficienta este cu corpul, de aici si nevoia formarii ideii permanente ca mana folosita la dribling trebuie sa se raporteze la pozitia in teren fata de cosul advers si ulterior fata de adversar.

Pentru invatarea driblingului, se va utiliza urmatoarea esalonare metodica:

-Dribling de pe loc

-Dribling inainte din mers / alergare

-Dribling cu variatie de ritm

-Dribling cu aceeasi mana cu schimbarea directiei de deplasare ( in jurul jaloanelor, la linie, in cerc, )

-Dribling cu alergare cu spatele

-Dribling lateral (defensiv)

-Dribling cu schimbarea mainii de dribling; de pe loc, din mers - alergare, cu oprire - pornire

-Dribling cu schimbarea mainii de dribling din deplasare, in linie dreapta dupa depasirea jaloanelor

-Dribling serpuit

-Dribling in zig-zag

-Dribling cu schimbari de directie

Procedeele de schimbare de directie se invata in urmatoarea ordine:

-Dribling cu trecerea mingii prin fata ( cross-over)

-Dribling cu trecerea mingii printre picioare

-Dribling cu trecera mingii pe la spate

-Dribling cu pirueta

Pentru procedeele de schimbare de directie sunt foarte importante exercitiile de manuire a mingiei care trebuie sa preceada momentul invatarii.

GREȘELI FRECVENTE

Un procent foarte mare de abateri de pasi este dictat la pornirea in dribling. Pentru a invata pornirea in dribling este neaparata nevoie ca jucatorii sa aiba insusite prevederile regulamentului, precum si notiuni solide de oprire si pivotare.

Pornirile in dribling sunt de doua feluri:

§Deschisa (open) cand prima pasire este efectuata simultan cu driblingul de piciorul de aceeasi parte a mainii de dribling

§Oblica (cross) cand prima pasire este efectuata simultan cu driblingul de piciorul opus mainii de dribling

La aceasta categorie de varsta, trebuie invatata doar pornirea oblica, ea fiind si in concordanta cu instinctual jucatorilor.

Trebuie urmarite urmatoarele aspecte:

-Respectarea prevederilor regulamentului

-Coborarea pozitiei corpului pentru a eficientiza pornirea

-Efectuarea pornirii oblic fata de lina cosului, in concordant cu realitatile jocului

-Pasirea in adancime

Eșalonarea metodică a exercițiilor pentru învățarea pornirii în dribling:

-Din stand

-Din preluarea mingiei din mana coechipierului (hand-off)

-Din autolansare (scaun)

-Precedata de pasa

-Ca parte a unei structuri tehnice

Intotdeauna in invatare se va folosi, anterior plecarii, oprirea intr-un timp si pornirea, in egala masura pe ambele parti.

Este important ca pentru orice nivel de varsta antrenorul sa stapaneasca aceste elemente pentru a putea lucra correct in antrenamentele individuale sau de corectare a unor deprinderi gresite

In invatarea oricarui procedeu tehnic este decisiv aportul antrenorului in intocmirea si respectarea planului de antrenament, dar si gradul sau de flexibilitate raportat la cerintele si nevoile colectivului de sportivi. In orice conditii nu trebuie depasite artificial etape ale invatarii fara ca elementul sa fie bine stapanit de jucatori, indiferent de interesele de moment ale echipei sau antrenorului.

4.OPRIREAPentru a te opri în mod corespunător, jucătorul trebuie să știe să-și controleze corpul și să aibă echilibru. Doar dintr-o poziție bine echilibrată, este posibil să se execute rapid o acțiune cu mingea și să execute următoarea mișcare. În baschet, este foarte importantă o pornire rapidă, dar, de asemenea, este important să te oprești brusc.Utilizarea opririi·O oprire corectă este importantă pentru a începe rapid o acțiune cu mingea și pentru a executa următoarea mișcare·O oprire corectă după dribling dă posibilitatea executării unei bune aruncări, pase sau pivotări·Jucătorii trebuie să învețe regulile legate de execuția opririi deoarece dacă ei execută o oprire greșită echipa poate pierde posesia mingii
În ceea ce privește execuția tehnică, se deosebesc 2 tipuri de opriri:–oprire într-un timp–oprire în doi timpiTehnica de execuție – oprire într-un timpJucătorul ia contact cu solul cu ambele picioare în același timp. Este foarte important din punct de vedere tactic deoarece în acest caz nu există picior fix, de pivot, putând fi ales oricare dintre ele ca picior de pivot, ceea ce dă un avantaj uriaș atunci când începi driblingul, execuți o pivotare sau faci o fentă.Jucătorul execută înainte de oprire o săritură ușoară, trunchiul fiind ușor pe spate, picioarele spre înainte. Este foarte importante ca genunchii să fie îndoiți pentru a începe oprirea într-o poziție echilibrată.Acest procedeu de oprire este utilizat frecvent în cazul deplasărilor liniare sau în apropierea coșului (după deplasare cu viteză redusă)
Tehnica de execuție – oprire în doi timpiÎn timpul opririi în doi timpi, primul contact cu solul este cu un singur picior și apoi cu celălalt picior.Înainte de oprirea în doi timpi, este necesară folosirea forței de gravitație pentru a ajuta la oprirea. Înainte de a lua contact cu podeaua, jucătorul execută o ușoară săritură, trunchiul fiind ușor pe spate, picioarele spre înainte.Contactul cu podeaua se realizează mai întâi cu un picior și apoi cu cel de-al doilea picior. După oprire, picioarele trebuie să fie într-o poziție paralelă cu un picior ușor mai față (similar poziției pentru o aruncare la coș). Distanța dintre picioarele trebuie să fie optimă, deoarece în acest fel jucătorul este echilibrat. Este foarte important să se îndoaie genunchii, pentru ca intrarea în oprire să se facă în poziția de echilibru. Tinerii jucători trebuie să învețe regula piciorului fix și mobil – piciorul pivot. Această regulă este cheie pentru execuția acțiunilor următoare cu mingea (dribling, pivot, pasă etc). Acest procedeu de oprire se utilizează după schimbarea de direcție (după deplasări în viteză maximă).Învățare și perfecționarea opririlorÎnvățarea opririlor se face la vârstă mică. Primul procedeu de oprire care se învață este cel cu oprire într-un timp, apoi în doi timpi.1.După demonstrație, jucătorii începători, execută oprire (sărituri pe loc cu aterizare în poziție fundamentală, fără minge)2.Oprire în poziție fundamentală după alergare ușoară (fără minge)3.Ușoară aruncare a mingii în sus – săritură – prindere – aterizare în poziție fundamentală (oprire)4.Autolansare a mingii ușor spre înainte – deplasare – prindere – aterizare în poziție fundamentală (oprire)5.Dribling pe loc – oprire6.Dribling în ușoară alergare – oprire7.Deplasare – primirea mingii din pasă – oprire (distanțe, unghiuri diferite, din partea dreapta - stânga)După învățarea tehnicii de execuție a opririi se execută cu apărător:-Execuții cu apărare cu temă-Execuții cu apărare în situații de joc (apărător activ)Structuri tehnice, frecvent utilizate-Deplasare – oprire – prinderea mingii-Dribling - oprire

5.PIVOTARE

Pivotarea sau întoarcerea în jurul piciorului este un element tehnic de atac prin care un jucător câștigă o zonă de teren. Atunci când un jucător se află în posesia mingii, regulamentul de joc îi permite să execute o pășire atât de lungă cât este necesară pentru a executa o întoarcere în jurul unui picior.

Piciorul în jurul căruia jucătorul execută întoarcerea se numește ”picior pivot” (depinde de tipul opririi) și stabilește piciorul pivot care nu va putea fi mutat sau ridicat de pe sol, atâta timp cât jucătorul se află în posesia mingii.

Când mingea este atinsă sau lovită, jucătorul poate ridica de pe sol piciorul pivot, dar mingea trebuie să fie eliberată înainte ca piciorul să atingă din nou solul. Celălalt picior, care se mișcă se numește ”picior liber”.

Utilizarea pivotării

·Protecția mingii împotriva apărărilor agresive

·Ocuparea unei poziții mai bune în vederea continuării acțiunilor cu dribling, pasă, aruncare

·Ieșirea din capcană

Referitor la tipurile de pivotare, ținând cont de sensul de rotație, se întâlnesc două tipuri de pivotare:

-Pivotare ofensivă (spre înainte)

-Pivotare defensivă (spre înapoi)

Tehnica de execuție presupune:

·Jucătorul trebuie să mențină poziția fundamentală;

·Jucătorul trebuie să aibă un bun echilibru și să protejeze mingea;

·În timpul rotație (pivotării) călcâiul piciorului de pivot se ridică de pe sol;

·Pivotarea se poate fi de 60⁰, 90⁰, 180^0;

·Genunchii trebuie să fie flectați,pentru mai multă stabiliate;

·În timpul mișcării, jucătorul nu trebuie să aibă modificări aleînălțimii centrului de greutate. Orice modificare a poziției de bază determină pierderea echilibrului și încetinește acțiunea următoare;

·Capul trebuie să fie deasupra corpului astfel încât jucătorul să aibă o imagine de ansamblu a terenului;

·Trunchiul este ridicat și ușor îndoit;

·Greutatea corpului este repartizată pe partea din față a labei piciorului;

·Cea mai mare parte a greutății trebuie să fie pe piciorul pivot astfel încât jucătorul să fie capabil să se întoarcă rapid și în direcții diferite ;

·Poziția mingii în mâinile jucătorului depinde de poziția apărătorului;

·Jucătorul deplasează mingea în funcție de apărător, astfel încât corpul jucătorului să fie între minge și apărător;

·Coatele sunt depărtate, astfel încâtsă protejeze mingea

Învățarea și perfecționarea

Învățarea pivotării ar trebui să înceapă cât mai curând posibil! Jucători tineri trebuie să înțeleagă pivotant ca o regulă a jocului, și pentru a vedea ce oportunități se creează în atac. Pivotarea se învață împreună cu alte elemente tehnice, cum ar fi ținerea mingii, oprirea (problematica opriri și a plecării în dribling). Învățarea timpurie a pivotării determină mai târziu o învățăarea mai ușoară a celorlalte elemente tehnice de care pivotarea este legată (dribling, aruncare).

Eșalonarea metodică:

1.După demonstrație, pivotare pe loc;

2.Exeuția pivotării precedată de oprire (trebuie introdusă în antrenament foarte repede);

3.Pivotare după primirea mingii și începerea unei noi acțiuni (dribling, pasă, aruncare)

După ce se învață pivotare se fac exerciții cu apărător:

4.Apărare cu temă

5.Situații de apărare ale unui jucător care pasează mingea unui coechipier;

6.Execuții cu apărare în situații de joc (apărător activ)
Structuri tehnice, frecvent utilizate

-Dribling – oprire – pivotare – pasă sau aruncare

-Primirea mingii – oprire – pivot – pasă, dribling sau aruncare

GREȘELI FRECVENTE

7.ARUNCAREA LA COȘNu contează cât de bine ați făcut totul in pregatire, dacă sunteți în imposibilitatea de a introduce mingea în coș. Nu veți avea un număr mare de victorii împotriva unor echipe care se pregatesc mai bine decat voi! De aceea, obiectivul vostru principal este acela ca trebuie să va pregatiti cat mai bine în fiecare antrenament si sa exersati zilnic aruncarile la cos. In baschet esista mai multe tipuri de aruncari la cos!Fiecare jucator trebuie sa incerce sa aprofundeze fiecare stil de aruncare la cos, dar trebuie sa tina cont la antrenamente de sfaturile antrenorului, cand acesta cere in mod special un anumit tip de aruncare, in functie de varsta jucatorului si de pozitia in echipa! Ideea este ca un jucator tanar trebuie sa invete principalele stiluri de aruncare la cos si abia dupa aceea sa invete si alte tipuri de aruncari, dar numai dupa ce se specializeaza pentru o anumita pozitie de joc!Utilizarea aruncărilorÎn funcție de distanța de la care se execută aruncările, acestea de impart în două grupe:a)Aruncări de la distanță mică (de bază)–Lay-up ( aruncare din deplasare de deasupra capului, de jos, din lateral)–Power lay-up–Lay-up cu pas alternative (aruncare din deplasare cu pas alternative)–Cârlig și semicârligb)Aruncări de la semidistanță și distanță–Aruncare din săritură cu desprindere de pe loc–Aruncare la coș din săriturăFactorii importanți pentru o bună tehnică de execuție a aruncărilor la coș sunt:a)Tehnica de execuție1.Privirea trebuie să fie îndreptată către coș;2.Echilibru (poziția fundamental) – un echilibru bun înaintea începerii aruncării determină un bun echilibru în aruncare;3.Sincronizare între picioare, corp, brețe și minge4.Tehnică corectă a mișcării de aruncare – unghiuri și tripla extensieb)Constituția jucătorilorc)Calitățile fiziced)Caracterisiticile psihologiceÎnvățare și perfecționare (lay-up – aruncarea la coș din deplasare)Lay-up este aruncarea cu care se începe învățarea aruncărilor la tineii jucători. Acest tip de aruncare se efectuează de sub coș, ceea ce permite și celor mai mici jucători să fie eficienți.Problemele în instruirea aruncărilor la coș sunt determinate de mâna neîndemânatică. Regula este ca la început să se învețe aruncarea la coș cu mâna îndemânatică și imediat ce a fost însușită, să se înceapă învățarea aruncării la coș cu mâna neîndemânatică. Se începe cu învățarea aruncării la coș din deplasare – lay-up – cu o mână de deasupra capului, deoarece tehnica este similar cu cea a aruncării la coș de pe loc. Metodica învățării8.După demonstrație, jucătorii aruncă la coș de pe loc a.Executăo pășireb.Execută două pășiri9.Executarea aruncării la coș după preluarea mingii din mâna partenerului (hand off)10.Auto pasă – aruncare la coș11.Dribbling pe loc – aruncare la coș12.Aruncare la coș precedată de mai multe impulsii ale mingii în dribbling13.Aruncare la coș după primirea mingii de la distanțe și unghiuri diferite (cu și fără dribbling)După învățarea tehnicii de execuție a aruncării la coș, se exersează cu apărător-Execuții cu apărare cu temă-Execuții cu apărare cu handicap-Execuții cu apărare în situații de joc (apărător activ)Structuri tehnicefrecvent utilizate-Dribbling – aruncare la coș-Deplasare – primirea mingii – dribbling – aruncare la coș-Deplasare – primirea mingii – oprire – dribbling – aruncare la coș

GREȘELI FRECVENTE

Învățare și perfecționare (aruncare la coș din săritură de pe loc)Învățarea celui mai important element ethnic, aruncarea la coș, ar trebui să I se acorde cea mai mare atenție (de cele mai multe ori) comparativ cu celelalte elemente.Principala problemă în învățarea aruncărilor la coș la jucătorii tineri este discrepanța dintre abilitățile motorii ale începătorilor și dorința lor de a înscrie coș. Începătorii nu au suficient dezvoltate abilitățile motorii, în special forța, pentru a fi capabili pentru a avea un bun control al mingii în execuția tehnică a aruncării la coș.Există un mare pericol să se formeze un automatism greșit pe care mai târziu va fi greu să-l înlocuim cu unul corect.Învățarea aruncării la coș de pe loc cu o mână de deasupra capului este baza învățării aruncării la coș din săritură. Cu câteva exerciții de control al mingii putem avea succesîn învățarea eliberării mingii pentru aruncare (prima flexie). Dacă atenția este îndreptată spre învățarea mișcării corecte, în primul rând vom antrena aruncarea fără a avea în față panoul (în perechi, sau aruncare în aer). Atenția este îndreptată spre o mișcare corectă. Foarte repede vom trece la aruncările la panou, unde vom începe cu aruncări de la distanță mică (cea mai bună poziție este în unghi de 45⁰, pe partea mâinii îndemânatice). Cea mai frecvent utilizată formație este în coloană. Antrenorul insistă pentru o mișcare corectă și trebuie să facă cele mai adecvate corectări.Metodica învățării1.După demonstrație, începătorii execută aruncare la coș de pe loc ( în perechi)2.Aruncare la coș cu o mână de deasupra capului din minge preluată din mâna partenerului (hand off)3.Auto pasă – aruncare la coș din săritură4.Dribling pe loc – aruncare5.Aruncare la coș din săritură precedată de mai multe driblinguri6.Aruncare la coș din săritură după primirea mingii de la distanțe și unghiuri diferite (cu și fără dribbling)După învățarea tehnicii de execuție a aruncării la coș, se exersează cu apărător-Execuții cu apărare cu temă-Execuții cu apărare cu handicap-Execuții cu apărare în situații de joc (apărător activ)Structuri tehnicefrecvent utilizate- dribling – oprire – aruncare lka coș din săritură- prinderea mngii – oprire – aruncare la coș din săritură

GREȘELI FRECVENTE

8.APARAREA

Apararea colectiva manifestată eficient la nivele superioare de varsta si competitie este rodul muncii corecte si fundamentate incepand cu initierea in baschet. De aceea este foarte important ca atunci cand antrenam apararea, sa existe o viziune de perspective asupra posibilitatilor si nevoilor de instruire pe termen lung.Sunt cunoscute perioadele lungi de timp necesare invatarii, consolidarii si perfectionarii oricarui element, aplicabile in egala masura si elementelor de aparare.

Sunt valabile teoriile conform carora “atacul castiga meciuri, apararea castiga campionate” sau “daca lucrezi doar elemente de atac in antrenament, in joc nu vei avea satisfactie nici in atac, nici in aparare; daca lucrezi elemente de aparare, cu siguranta vei avea satisfactii atat in atac, cat si in aparare”.

Este important sa putem controla si impune linia in aparare, pentru a putea controla ritmul jocului si astfel, sa controlam desfasurarea jocului.

Pentru aceasta categorie de varsta, referitor la aparare trebuie cunoscute și instruite urmatoarele:

§Pozitia fundamentală

§Tipuri de deplasari, utilizare si imbinarea lor

§Apararea omului fara minge

POZITIA FUNDAMENTALA este de doua tipuri, cu referire la asezarea picioarelor raportat la tusa de fund a terenului:

- paralela

- oblica

Ambele pozitii ofera in egala masura avantaje, in mod special in legatura cu capacitatea de reactie si deplasarea imediata pe axa inainte/inapoi si fata/spate. Fiecare antrenor poate alege pozitia pe care sa o instruiasca in concordanat cu cunostintele si filosofia proprie.

Oricum, ca principiu trebuie aplicata ideea plasarii permanente a aparatorului intre minge si cos si nu intre corpul atacantului si cos si a principiului “ cedez voluntar spatiu, dar nu pozitia”.

Referitor la pozitia bratelor, trebuie avut in vedere ca intotdeauna o eventuala interventie la dribbling trebuie facuta cu bratul mai aproape de minge, fara a dezechilibra corpul, precum si ca bratul departat de minge trebuie sa fie in egala masura activ si pregatit sa intervina pe o posibilalinie de pasare.

Eșalonarea metodică a exercițiilor pentru învățarea poziției fundamentale:

§Executie de pe loc din stand

§Executie din alergare de pe loc

§Executie din deplasare in directie normala/variata

§Executie din deplasare aleatorie

§Executie din deplasare apropiata de conditiile de joc.

§Executie de trecere din pozitie fundamental in tipul de deplasare adecvat momentului.

FORME ALE DEPLASARII IN APARARE

În jocul de baschet întâlnim diferite tipuri de deplasare:

§Pas adaugat oblic si lateral

§Alergare cu fata/spatele

§Saritura

§Imbinare a tuturor celor de mai sus in raport cu necesitatile aparute in joc.

La invatarea pasului adaugat trebuie sa se tina cont de realitatile jocului atat in ceea ce priveste tehnica deplasarii (pozitie, primul picior de pasire, inaltimea deplasarii) cat si a importantei jocului de brate.

Eșalonarea metodică a exercițiilor pentru învățarea deplasărilor:

§Pas adaugat in linie dreapta

§Pas adaugat cu intoarcere,

§Pas adaugat precedat si succedat de alergare, in unghi drept

§Pas adaugat in zig-zagsi directii variate

§Pas adaugat oblic precedat si succedat de alergare, in unghi inchis (variat)

§Deplasare variata in functie de atacant fara minge/cu minge

APARAREA OMULUI FARA MINGE

Pentru invatarea marcajului la om fara minge este importanta formarea ideii de pozitionare corecta in pozitie fundamentala intre adversar si cos, initial aleatoriu, apoi cu adversar desemnat, in deplina concordant cu cerintele reale ale jocului. Ulterior trebuie urmarit ca acest lucru sa se intample eficient si din ce in ce mai rapid.

In invatarea tehnicii de aparare la om fara minge se vor urmari, ca prioritati:

§Insusirea pozitionarii corecte si in pozitie corecta

§Preluarera in pozitie corecta a adversarului desemnat

§Mentinerea pozitionarii corecte in functie de directia (variata) de deplasare a adversarului

§Crearea deprinderii de a pune presiune(prin pozitionare si pozitie) asupra liniei de pasare

§Mobilizarea pentru apararea cosului in momentul in care adversarul intra in posesia mingei

§Asumarea pozitiei de aparare si deplasarea in raport cu trunghiul mige-adversar-cos

§Deprinderi specifice apararii pe posturi

§Principii ale rotatiei in aparare.

Pentru aceasta categorie de varsta, trebuie ca sportivii sa poata sa isi apere corect si eficient adversarul direct fara minge, sa fie gata sa reactioneze cand acesta intra in posesia mingiei si sa poata sa intervina pe traiectoria mingii cand aceasta se indreapta spre adversarul direct. De asemenea este important ca pe masura ce jucatorii isi insusesc tehnica deplasarii in aparare, sa o adapteze si situatiilor de antrenament sau joc in apararea omului fara minge.

Este neproductiv si cu grave urmari pe termen lung nerespectarea acestor principii de baza care, neinsusite la momentul potrivit sau prost insusite, pun ulterior jucatorul in imposibilitatea de a avea randament, de a lucra in echipa sau de a raspunde cerintelor superioare tehnico-tactice specific nivelelor mai inalte de varsta, performanta si instruire.

Element tehnic	Greseli frecvente
Pozitie fundamentala	- genunchi intinsi, picioare apropiate, varfurile picioarelor orientate oblic -pozitionarea bratelor rigid, fara posibilitatea de interventie la minge, incorect in raport cu adversarul - pozitionarea gresita in raport cu cosul, adversarul si mingea - repartitia inegala a greutatii corpului
Deplasari	- tehnica incorecta a pasului adaugat (primul picior, miscari sarite, pozitie inalta, picioare apropiate) - neadaptarea tipului de deplasare (pas adaugat/alergare) conform nevoilor situatiei - executarea mecanica a exercitiilor, fara legatura cu situatia reala din joc
Apararea la om fara minge	- pozitionarea incorecta in raport cu adversarul si cosul propriu - lipsa mobilizarii continue (pozitie fundamentala si deplasari) chiar si departe de minge - neadaptarea tipului de deplasare (pas adaugat/alergare/pozitie fundamentala) conform nevoilor situatiei - lipsa concentrarii in apararea omului fara minge(senzatia de moment neimportant) - mobilizarea tarzie sau lipsa anticiparii in momentul primirii mingiei de catre adversarul direct

In invatarea oricarui procedeu tehnic este decisiv aportul antrenorului in intocmirea si respectarea planului de antrenament, dar si gradul sau de flexibilitate raportat la cerintele si nevoile colectivului de sportivi. In orice conditii nu trebuie depasite artificial si nefundamentat etape ale invatarii fara ca elementul sa fie bine stapanit de jucatori, indiferent de interesele de moment ale echipei sau antrenorului.